Monitoring

Media generală
2. 69 /5
1546207200
Mecanismul: CRC
MecanismulDomeniuRecomandareaPunctaj GuvernPunctaj INDOPunctaj societatea civilăMedia
CRCInstituțiile naționale pentru drepturile omuluiComitetul, cu referire la Comentariul general nr. 2 (2002) privind rolul instituţiilor naţionale pentru protecția drepturilor omului, îndeamnă Statul parte să asigure funcţionarea eficientă a Avocatului Parlamentar pentru Drepturile Copilului, inclusiv finanţarea, mandatul și imunitățile acestuia, respectând pe deplin Principiile de la Paris, în special cele referitoare la primirea și examinarea plângerilor înaintate de copii sau în numele copiilor. Comitetul mai recomandă ca rolurile și responsabilitățile Oficiului Avocatului Poporului să fie clar definite, pentru ca acesta să-și exercite în mod eficient mandatul. (11)4
Prevederile Legii nr.52/2014 definesc clar rolul Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului și atribuțiile acestuia, în special art.17 „(4) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului decide asupra cererilor privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor copilului. (5) În scopul apărării drepturilor şi libertăţilor copilului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului poate sesiza Curtea Constituțională și poate înainta acţiuni în instanţele judecătoreşti.” În activitatea sa, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului este asistat de o subdiviziune specializată din cadrul Oficiului Avocatului Poporului. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului înaintează Avocatului Poporului propuneri ce ţin de planificarea activităţii Oficiului, de elaborarea proiectului bugetului şi de raportare.
3
Este evidențiață independența decizională a Avocatului Copilului (AC). Cu toate acestea, sunt anumite aspecte care împiedică funcționarea eficientă a Avocatului Parlamentar pentru Drepturile Copilului și anume: • Gestionarea resurselor financiare a AC este realizată de către Avocatul Poporului; • AC se implică în acțiuni de management, ceea ce limitează timpul pentru activitățile de monitorizare și promovare a drepturilor copilului; • Activitatea AC este afectată și de faptul că trebuie să exercite și rolul de adjunct al Avocatului Poporului.
1,75
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Reforma în sectorul justițieiComitetul reiterează recomandarea sa adresată Statului parte de a dezvolta în continuare un cadru legislativ cuprinzător, total compatibil cu principiile și prevederile Convenţiei, și de a asigura aplicarea eficientă a legilor referitoare la copii, la nivelurile naţional, regional și local. (6)2
Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, chiar și cu ultimele modificări aduse în anul 2016 nu corespunde realităților și principiilor Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, iar cadrul normativ adoptat ulterior acoperă doar segmentar problemele din domeniul protecției copiilor. În această situație este imperativă modificarea cadrului legislativ de bază pentru a fi în corespundere cu rigorile internaționale din domeniu.
1,00
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Drepturile economice, sociale şi culturale, Reforma în sectorul justițieiComitetul, observând adoptarea strategiilor sectoriale privind educaţia și protecţia copilului, recomandă ca Statul parte, în regim de prioritate, să elaboreze și să aplice o politică cuprinzătoare referitoare la copii, care acoperă toate domeniile reglementate de Convenţie, și să elaboreze o strategie conținând elementele de aplicare a politicii respective, care să fie susţinute de resurse umane, tehnice și financiare suficiente. (7)3
• Statul a asigurat elaborarea unor strategii în domeniu, precum și a planurilor de acțiuni pentru implementarea acestora. Drept rezulat au fost elaborate și modificate unele acte legislative. • Strategia privind protecția copilului pentru aniii 2014 – 2020 acoperă majoritatea domeniilor reglementate de Convenție. Mai puțin sunt abordate următoarele aspecte: sărăcia, protecția copiilor aflați în detenție. • Se atestă o alocare insuficientă a resurselor umane și financiare pentru realizarea tuturor măsurilor prevăzute în documente. • În anul 2020, va expira o parte din Strategii, evaluarea la termen despre gradul de implementare a Strategiilor nu a fost efectuată.
1,50
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Reforma în sectorul justițieiObservând că Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului a fost reactivat în 2014, Comitetul recomandă ca Statul parte să acorde Consiliului un mandat clar și o autoritate suficientă pentru coordonarea tuturor activităţilor legate de implementarea Convenţiei la nivelurile intersectorial, naţional, regional și local. Statul parte ar trebui să asigure rămânerea organului coordonator în subordinea Cabinetului Prim-ministrului, pentru a facilita coordonarea intersectorială la nivel înalt, precum și disponibilitatea resurselor umane, tehnice și financiare necesare pentru o activitate eficientă. (8)3
În anul 2019 Consiliul Național pentru Protecția Drepturilor Copilului a suferit modificării structurale la nivelul Cancelariei de Stat, activitatea Consiliului fiind asigurată de Direcția Secretariate permanente. Totuși careva schimbări de substanță în materia drepturilor copilului datorită acestor remedieri nu se constată. Statul în continuare nu a reușit să asigure funcționalitatea eficientă a Consiliului, la moment acesta având mai mult o activitate ocazională și declarativă.
1,50
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Reforma în sectorul justițieiComitetul recomandă ca Statul parte să-și modifice legislaţia pentru a elimina excepțiile care permit căsătoria sub vârsta de 18 ani. (14)4
Deși, la momentul actual, conform prevederilor art. 14 din Codul familiei al Republicii Moldova sunt prevăzute situații în care vârsta matrimonială poate fi diminuată cu 2 ani și astfel statul nu a îndeplinit recomandările stipulate, totuși, în lumina realităților actuale, considerăm că eliminarea excepțiilor date va duce la înrăutățirea situației din domeniul protecției drepturilor copilului.
1
• Au fost operate modificări în Codul Familiei (anul 2017), prin modificarea articolui 14 alineatul 2. A fost modificat Codul Familiei prin Legea nr. 83 din 25.05.17 prin care a fost introdusă incuviințarea autoriății tutelare și a părinților minorului pentru a încheia căsătoria. • Acțiuni specifice pentru eliminarea excepțiilor care permit căsătoria sub vârsta de 18 ani nu au fost întreprinse.
1,25
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilorObservând impactul situaţiei economico-financiare din Statul parte, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 19 (2016) privind formarea bugetului public pentru respectarea drepturilor copiilor, recomandă insistent ca Statul parte să crească în continuare alocările bugetare pentru punerea în aplicare a drepturilor recunoscute în Convenţie, să asigure o repartizare mai echilibrată și mai echitabilă a resurselor pe tot teritoriul Statului parte, inclusiv la nivel local, pentru serviciile sociale. (9a)3
Acțiunile Statului nu corespund în totalitate recomandărilor din Comentariul general nr. 19 (2016). Statul nu are o politică specifică predestinată protecției drepturilor copiilor pe segmentul economic. Este de remarcat, totuși, că legea bugetului de stat anuală stabilește linii bugetare specifice în Bugetul Public Național destinate protecției sociale a familiei și copilului. De asemenea, deși se constată creșterea progresivă a cuantumului indemnizațiilor sociale pentru nașterea copilului (5300 lei – în 2017, 5645 lei – 2018, 6303 lei - la 1 ianuarie 2019, 8299 lei – la 1 ianuarie 2020) și îngrijirea copiilor pentru persoanele asigurate (1234,3 lei – in 2016, 1645,1 – I semestru 2019), acestea nu acoperă în totalitate necesitățile copiilor. Totodată, cuantumul indemnizației pentru îngrijirea copiilor (în vârstă de până la 1,5 ani) pentru persoanele neasigurate, deși a crescut de la 540 lei în 2016-2018 la 640 lei în 2019, acesta, co-raportat la minimul de existență stabilit pentru copii acoperă doar 35% (în 2018).
2
Acțiuni pozitive: • În anul 2018 a fost instituit pachetul minim de servicii sociale. Acesta include: sprijin familial pentru familiile cu copii, asistență personală, suport monetar adresat familiilor/persoanelor defavorizate. Acestea sunt finanțate din contul mijloacelor Fondului de Susținere a Populației. Restanțe: • Serviciile sociale sunt dezvoltate în dependență de resursele financiare ale Autorității Publice Locale (APL). În majoritatea cazurilor resursele APL sunt limitate. • APL evidențiază faptul că descentralizarea financiară nu a fost implementată împreună cu descentralizarea administrativă. În acest sens, sectorul cel mai afectat este cel social.
1,25
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Monitorizare, evaluare şi raportareObservând impactul situaţiei economico-financiare din Statul parte, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 19 (2016) privind formarea bugetului public pentru respectarea drepturilor copiilor, recomandă insistent ca Statul parte să utilizeze un proces de elaborare a bugetului orientat spre drepturile copilului, care prevede alocări clare pentru copii în sectoarele și agențiile relevante, inclusiv indicatori specifici și un sistem de urmărire. (9b)
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilorObservând impactul situaţiei economico-financiare din Statul parte, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 19 (2016) privind formarea bugetului public pentru respectarea drepturilor copiilor, recomandă insistent ca Statul parte să definească linii bugetare strategice pentru toţi copiii, inclusiv cei care necesită măsuri sociale, și să asigure protecția lor în perioadele de criză financiară, în special cu privire la sănătate și educaţie. (9c)
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Monitorizare, evaluare şi raportareObservând impactul situaţiei economico-financiare din Statul parte, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 19 (2016) privind formarea bugetului public pentru respectarea drepturilor copiilor, recomandă insistent ca Statul parte să creeze mecanisme pentru monitorizarea și evaluarea caracterului eficient, adecvat și echitabil al repartizării resurselor alocate implementării Convenţiei. (9d)1
Lipsește mecanismul de monitorizare a resurselor financiare alocate.
0,50
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Monitorizare, evaluare şi raportareObservând eforturile Statului parte de a colecta date despre copii, inclusiv Studiul de Indicatori Multipli în Cuiburi și Studiul privind Munca Copiilor, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 5 (2003) privind măsurile generale de aplicare a Convenției, recomandă ca Statul parte să-și îmbunătăţească sistemul de colectare a datelor, inclusiv prin crearea unui sistem centralizat pentru toate domeniile Convenţiei, în special cu privire la grupurile vulnerabile de copii, inclusiv copiii care trăiesc în sărăcie, copiii ai căror părinţi au emigrat peste hotare, copiii străzii, copiii de etnie romă și copiii victime ale abuzului sexual și exploatării sexuale. Datele ar trebui să acopere toate domeniile Convenţiei și să fie dezagregate după vârstă, sex, dizabilitate, locaţie geografică, origine etnică și naţională, statut migrațional și context socio-economic. (10a)2
La momentul actual, datele statistice colectate de BNS nu sunt suficient de dezagregate prin prisma drepturilor copilului și nu acoperă toate domeniile Convenției ONU cu privire la drepturile copilului. Cu suportul partenerilor, Statul a prezentat conceptul Sistemului informațional al Sistemului informațional longitudinal pentru managementul de caz în sistemul de protecție a copilului. În proces de definitivare este setul de indicatori cheie privind monitorizarea copiilor în situație de risc și copiilor separați de părinți. Deși raportul statistic privind copiii aflați în situație de risc și copiii separați de părinți a fost revizuit în 2019, astfel încât datele colectate pentru anul 2019 să conțină indicatori dezagregați pe vârstă, sex, mediu de reședință, tipul dizabilității copiilor, aceste criterii nu sunt suficient de cuprinzătoare și exhaustive. Cu suportul OHCHR, există intenția de a stabili un parteneriat dintre Oficiul Avocatului Poporului și Biroul Național de Statistică, în vederea elaborării unui set de indicatori pentru colectarea datelor statistice relevante prin prisma drepturilor omului/copilului. Se preconizează ca datele statistice colectate și indicatorii elaborați să fie utilizați în procesul de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor naționale.
1
Restanțe: • Accesbilitate redusă la date (doar unele categorii de date sunt evidențiate de Biroul Național de Statistică). Unele date apar in diferite studii. • Datele statistice sunt acumulate, dar lipsește accesul liber privind utilizarea acestor date.
0,75
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Monitorizare, evaluare şi raportareObservând eforturile Statului parte de a colecta date despre copii, inclusiv Studiul de Indicatori Multipli în Cuiburi și Studiul privind Munca Copiilor, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 5 (2003) privind măsurile generale de aplicare a Convenției, recomandă ca Statul parte să asigure partajarea datelor și indicatorilor între ministerele relevante și utilizarea lor pentru formularea, monitorizarea şi evaluarea politicilor și programelor, și să îmbunătățească respectarea cerințelor de raportare de către toate ministerele și instituţiile relevante. (10b)1
Deși la nivel național se asigură, în mare parte, partajarea datelor între autoritățile publice centrale, există deficiențe la nivelul autorităților locale. Situația a cunoscut o îmbunătățire odată cu introducerea sistemului centralizat de colectare a datelor prin intermediul Agenției Servicii Publice. Totuși, nu există o abordare unică în ceea ce privește utilizarea acelorași indicatori, fiecare instituție colectând informațiile conform propriilor indicatori, ceea ce generează date diferite asupra aceluiași subiect. Cu suportul OHCHR, există intenția de a stabili un parteneriat dintre Oficiul Avocatului Poporului și Biroul Național de Statistică, în vederea elaborării unui set de indicatori pentru colectarea datelor statistice relevante prin prisma drepturilor omului. Se preconizează ca datele statistice colectate și indicatorii elaborați să fie utilizați în procesul de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor naționale.
1
Nu este identificată o bancă unică a datelor.
0,50
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilorObservând eforturile Statului parte de a colecta date despre copii, inclusiv Studiul de Indicatori Multipli în Cuiburi și Studiul privind Munca Copiilor, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 5 (2003) privind măsurile generale de aplicare a Convenției, recomandă ca Statul parte să țină cont de cadrul conceptual şi metodologic stabilit în Raportul Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) intitulat Indicatori ai drepturilor omului: ghid pentru măsurare și implementare în activitatea de definire, colectare și difuzare a informațiilor. (10c)1
Nu s-au înregistrat progrese. Cu suportul OHCHR, există intenția de a stabili un parteneriat dintre Oficiul Avocatului Poporului și Biroul Național de Statistică, în vederea elaborării unui set de indicatori pentru colectarea datelor statistice relevante prin prisma drepturilor omului. Se preconizează ca datele statistice colectate și indicatorii elaborați să fie utilizați în procesul de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor naționale.
0,50
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilorObservând eforturile Statului parte de a colecta date despre copii, inclusiv Studiul de Indicatori Multipli în Cuiburi și Studiul privind Munca Copiilor, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 5 (2003) privind măsurile generale de aplicare a Convenției, recomandă ca Statul parte să-și îmbunătățească cooperarea tehnică cu UNICEF, printre altele. (10d)5
Se observă o îmbunătățire a colaborării dintre instituțiile publice și UNICEF sau alte organizații similare. Astfel, pe parcursul perioadei 2016 – 2019 mai multe instituții publice din domeniul protecției drepturilor copilului (Consiliul Național pentru Protecția Drepturilor Copilului (Cancelaria de Stat), Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Biroul Național de Statistică etc.) au încheiat acorduri de colaborare. Acordurile respective au presupus susținere financiară, metodologică și efectuarea în comun a activităților specifice drepturilor copilului. Astfel de Acorduri au fost semnate și cu Avocatul Poporului pentru drepturile copilului în calitate de Instituție Națională de Protecție a Drepturilor Copilului.
2,50
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilorComitetul recomandă ca Statul parte să-și consolideze eforturile de a asigura programe sistematice de sensibilizare, inclusiv campanii, privind Convenţia, în rândul copiilor, familiilor și publicului larg. (12a)3
Statul nu are la momentul actual stabilite campanii de promovare a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, accentul fiind pus pe actele internaționale neratificate sau ratificate recent. Totuși, conchidem că în PNADO și în Strategia pentru protecția drepturilor copilului sunt prevăzute acțiuni de promovare segmentară a prevederilor din Convenție pe anumite compartimente specifice (copii în detenție, copii cu dizabilități, copii fără îngrijire părintească). Statul trebuie să fortifice acțiunile sale pe segmentul promovării Protocolului Opțional nr. 3 al Convenției ONU, privind procedura de comunicare în fața Comitetului.
1,50
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilorComitetul recomandă ca Statul parte să continue instruirea specialiştilor care lucrează cu și/sau pentru copii, inclusiv juriști, judecători și organe de aplicare a legii. (12b)3
Deși la moment se organizează mai multe cursuri de instruire pentru specialiștii din domeniul protecției copilului, iar la nivelul Institutului Național de Justiție în 2019 a fost lansat un curs de predare pe segmentul justiției juvenile pentru magistrați și avocați, rezultatele acestora sunt destul de slabe. Situația se datorează faptului că nu există un sistem de justiție juvenilă care să răspundă necesităților speciale ale copiilor. Nu există nici instituții judiciare specializate. Până în prezent, Statul nu a reușit să formeze complete specializate de judecători, anchetatori, procurori, avocați, care ar avea în competența exclusivă cazurile care implică copiii. Astfel, aceleași persoane care se ocupă de justiția adulților se ocupă și de justiția copiilor. Prin urmare, în practică, copiii în mare parte nu beneficiază de un tratament diferențiat de cel aplicat adulților.
2
Restanțe: • Lipsesc mecanisme de evaluare a profesionalismului specialiștilor în domeniu; • Lipsesc mecanisme referitoare la instruirea obligatorie a judecătorilor cu privire la aspecte legate de justiția juvenilă.
1,25
CRCSocietatea civilă; Apărătorii drepturilor omului, Drepturile copiilor şi a tinerilorComitetul recomandă ca Statul parte să implice în mod sistematic societatea civilă, inclusiv organizaţiile neguvernamentale și organizaţiile de copii, în elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor, planurilor și programelor cu privire la drepturile copiilor. (13)4
Ombudsmanul remarcă o îmbunătățire considerabilă la capitolul implicării sectorului asociativ în monitorizarea respectării drepturilor copilului. Reprezentanții ONG-urilor sunt membri ai Consiliului Național de Protecție a Drepturilor Copilului, sunt incluși în comisiile multisectoriale de intervenție, iar copii au prezentat raportul lor separat către Comitetul ONU pentru drepturile copilului în cadrul celui de-al 4-5 Raport comasat.
2,00
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Egalitate și nediscriminare. Drepturile persoanelor LGBTQIObservând eforturile Statului parte în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, Comitetul recomandă ca Statul parte să-și intensifice eforturile pentru a asigura eliminarea reală a oricărei forme de discriminare împotriva copiilor cu dizabilități, copiilor aparținând minorităţilor etnice, în special copiii de etnie romă, copiii din comunitatea LGBTI și alte grupuri de copii aflaţi în situații vulnerabile, inclusiv copiii care trăiesc în sărăcie, copiii ai căror părinți au emigrat peste hotare și copiii străzii. Aceste măsuri ar trebui să includă, printre altele, modificarea legilor relevante, instruirea permanentă a poliției privind sensibilitatea și receptivitatea la minorităţi și campanii de conştientizare și educaţie, în special la nivel de comunitate și în școli. (15a)2
Odată cu adoptarea Legii nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității a fost interzisă orice formă de discriminare și creat un climat prielnic pentru dezvoltarea copiilor. În practică, însă, situația este nesatisfăcătoare. Statul a început procesul de dezinstituționalizare a copiilor cu dizabilități încă în 2010, dar până în prezent nu a reușit să creeze o politică eficientă de incluziune socială a copiilor aflați în situații vulnerabile. Astfel, deși copiii nu sunt plasați în instituții rezidențiale, integrarea lor efectivă în societate nu a avut loc. Majoritatea copiilor cu dizabilități nu sunt încadrați în sistemul educațional general, nu participă la activitatea comunității și nu întotdeauna au acces în instituțiile de agrement. Statul nu a reușit să combată fenomenul căsătoriilor timpurii în rândul copiilor de etnie romă și includerea acestora în instituțiile educaționale. La acest capitol eforturile statului sunt nesemnificative și segmentare. Cu privire la copiii LGBT, nu există date statistice cantitative sau calitative care ar putea genera un șir de acțiuni pentru protecția acestui grup de copii.
1
Restanțe: • Nu au fost înregistrate anumite progrese în acest sens. • În mare parte activitățile sunt realizate de către organizații ale societății civile. • Consiliul privind Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității realizează acțiuni de informare.
0,75
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Reforma în sectorul justițieiCu referire la Comentariul general nr. 14 (2013) privind dreptul copilului ca interesul superior al acestuia să fie considerat primordial, Comitetul recomandă ca Statul parte să-și intensifice eforturile pentru a asigura că acest drept este integrat în mod corespunzător, interpretat și aplicat în mod consecvent în toate procedurile și hotărârile legislative, administrative și judiciare, precum și în toate politicile, programele și proiectele care sunt relevante pentru copii și au impact asupra copiilor, inclusiv îngrijirea alternativă, adopția și justiția juvenilă. (16)2
Deși în toate domeniile, începând cu politicile publice și terminând cu hotărârile instanțelor de judecată, argumentarea documentelor elaborate se face cu citarea interesului superior al copilului, Ombudsmanul Copilului constată că autoritățile publice nu conștientizează și nu aplică pe deplin aplicarea acestuia în practică. Drept efect, se constată un număr mic de condamnări a copiilor în instanțele de judecată fără privațiunea de libertate, or, Statul nu poate asigura o îngrijire alternativă eficientă copiilor aflați în situații de risc.
21,33
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Reforma în sectorul justițieiStatul parte este încurajat să elaboreze proceduri și criterii de îndrumare a tuturor persoanelor responsabile relevante, pentru a stabili interesul superior al copilului în fiecare domeniu și a-l lua în considerare în mod primordial. (16)
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Reforma în sectorul justițieiSalutând diversele iniţiative menite să crească participarea copilului și observând elaborarea în anul 2014 a Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 12 (2009) privind dreptul copilului de a fi ascultat, recomandă ca Statul parte să ia măsuri pentru a asigura adoptarea și implementarea eficientă a legislaţiei care recunoaște dreptul copilului de a fi ascultat în procedurile juridice și administrative relevante, inclusiv prin crearea unor sisteme și/sau proceduri pentru respectarea acestui principiu de către asistenţii sociali și instanțele de judecată. (17a)3
Conform legislației naționale instanțele de judecată au obligația de a asculta opinia copilului de la vârsta de 10 ani. De asemenea, conform reglementărilor prevăzute la art. 1101 din Codul de procedură penală al RM, spațiul special amenajat pentru audierea copiilor reprezintă o combinație de două camere - camera de audiere și camera de vizualizare. Conform procedurii, în camera de audiere se află doar copilul și intervievatorul care este o persoană special instruită pentru a realiza discuția prietenoasă cu acesta. În camera de vizualizare se află ceilalți participanți - judecătorul de instrucție, procurorul, reprezentanții legali, avocații, psihologul, grefierul. Legătura între cele două camere este realizată prin mijloace audio-video, iar informațiile pe care copilul le oferă sunt înregistrate pe un CD. Există, însă, lacune în ceea ce privește luarea în considerare a celor expuse de copil. Or, dacă legiuitorul a prevăzut obligația de creare a condițiilor de audiere, acesta, totuși, nu a prevăzut garanții specifice că opiniile copilului vor fi luate în considerare, dreptul discreționar rămânând în mare parte pe seama autorității emitente.
3
Acțiuni pozitive: • Există funcția de psiholog. Acesta asigură participarea copilului. • Sunt dezvoltate proceduri de intervievare a copiilor.
1,50
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Reforma în sectorul justițieiSalutând diversele iniţiative menite să crească participarea copilului și observând elaborarea în anul 2014 a Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 12 (2009) privind dreptul copilului de a fi ascultat, recomandă ca Statul parte să creeze seturi de instrumente pentru consultarea publică privind elaborarea politicii naţionale, astfel ca aceasta să fie standardizată la un nivel înalt de incluziune și participare, inclusiv prin implicarea Consiliului Naţional Consultativ al Copiilor și a consiliilor consultative locale ale copiilor și prin consultare cu copiii în privința aspectelor care îi afectează. (17b)2
La etapa actuală, deși există la nivel național mai multe metode de consultare a opiniei copiilor (chestionare, ONG-uri, consilii locale și naționale), rolul acestora în procesul decizional și implicarea copiilor la luarea deciziilor este destul de scăzut. Majoritatea consiliilor nu corespund standardelor prestabilite de Comentariul General nr. 12 al Comitetului ONU pentru drepturile copilului și sunt create mai mult pentru a mima implicarea copiilor în procesul decizional.
1,00
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilorSalutând diversele iniţiative menite să crească participarea copilului și observând elaborarea în anul 2014 a Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 12 (2009) privind dreptul copilului de a fi ascultat, recomandă ca Statul parte să continue desfăşurarea programelor și a activităților de sensibilizare care promovează participarea semnificativă și abilitată a tuturor copiilor în familie, comunitate și școală, inclusiv în consiliile elevilor. (17c)2
La etapa actuală, deși există la nivel național mai multe metode de consultare a opiniei copiilor (chestionare, ONG-uri, Consilii locale și naționale), rolul acestora în procesul decizional și implicarea copiilor la luarea deciziilor este destul de scăzut. Majoritatea Consiliilor nu corespund standardelor prestabilite de Comentariul General nr. 12 al Comitetului ONU pentru drepturile copilului și sunt create mai mult pentru a mima implicarea copiilor în procesul decizional.
1,00
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilorSalutând diversele iniţiative menite să crească participarea copilului și observând elaborarea în anul 2014 a Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 12 (2009) privind dreptul copilului de a fi ascultat, recomandă ca Statul parte să extindă proiectul de asistență tehnică implementat în sistemele de protecţie a copilului din 11 raioane ale țării, în cooperare cu Asociaţia Obştească „Parteneriate pentru fiecare copil”. (17d)
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Reforma în sectorul justițieiObservând extinderea reţelei oficiilor de stare civilă în localități izolate, înfiinţarea unui registru electronic al nașterilor și monitorizarea sporită a nașterilor, Comitetul recomandă ca Statul parte să continue eforturile depuse pentru a asigura înregistrarea tuturor nașterilor, inclusiv a copiilor de etnie romă, copiilor născuți la domiciliu, copiilor născuți de adolescente și copiilor născuți în afara căsătoriei. (18)2
Constatăm o îmbunătățire a situației cu privire la înregistrarea copiilor la naștere, totuși, problemele încă persistă. Deși înregistrarea la naștere a copilului este obligația legală a părinților sau a reprezentanților legali și procedura este gratuită, mai sunt cazuri când copii ajung și până la vârsta de 16 ani fără să fie documentați. O problemă majoră o reprezintă documentarea copiilor din stânga Nistrului, datorită faptului că autoritățile de facto nu permit autorităților guvernamentale exercitarea controlului înregistrării copiilor.
1
Sunt înregistrate cazurile copiilor de etnie romă nedocumentați.
0,75
CRCDrepturile copiilor şi a tinerilor, Reforma în sectorul justițieiObservând eforturile de combatere a pedepsei corporale ca metodă de disciplinare, care este încă larg răspândită și acceptabilă la nivel cultural în Statul parte, Comitetul, cu referire la Comentariul general nr. 8 (2006) privind dreptul copilului la protecţie împotriva pedepsei corporale și Comentariul general nr. 13 (2011) privind dreptul copilului de a fi liber de orice formă de violenţă, îndeamnă Statul parte să aplice interzicerea prin lege a pedepsei corporale în toate situaţiile, inclusiv prin programe de sensibilizare, și recomandă extinderea programelor de educaţie parentală și de instruire a specialiştilor care lucrează cu și pentru copii în vederea promovării unor forme pozitive, neviolente și participative de creștere și disciplinare a copilului. (19)2
Deși Statul a întreprins măsuri de combatere a violenței domestice și în 2007 a adoptat Legea nr. 45 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, situația în realitate nu s-a schimbat esențial. Pedepsele corporale în calitate de formă educațională persistă în continuare. Statul a aprobat Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016 – 2022, implementarea acesteia, însă, încă nu este pe deplin valorificată. În acest context, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului consideră că acțiunile întreprinse de Stat nu au reușit să acopere întru totul necesitățile de protecție a copiilor pe segmentul vizat.
1,00
Total

Pagini